Consilierii PDL și PNG și-au propus să se autodepășească, de sărbători. Și, după un an în care au fost proști…

în Arhivă
27
decembrie
4'
4

De Crăciun, trebuie să fim mai buni la suflet, mai îngăduitori, mai înțelegători. De Crăciun, e bine să facem pace cu cei cu care ne-am dușmănit tot anul și să ne propunem lucruri frumoase pentru noul an.
Ce ne facem însă cu cei care, profitând de îngăduința noastră creștină din această perioadă, vor să ne mai fure niște bani din buzunare, că așa li s-a dat lor ordin de la partid. De pildă, astăzi, în ultima ședință din acest an, una extraordinară, logic, consilierii de la PDL și PNG s-au gândit să mai supună o dată la vot (s-a respins propunerea și la ședința ordinară) o donație de 200.000 de lei pentru ridicarea acelei construcții imbecile, numită, pompos, ”Catedrala neamului”. Explicațiile reprezentanților mașinii de vot a puterii, din Consiliul Local, sunt incredibile: Gheorghe Sârbu, acest izvor nesecat de prostie, spune că ar fi păcat să nu le putem spune copiilor noștri că Ploieștiul a contribuit la ridicarea catedralei. Iulian Bolocan, de la PNG, pe care-l credeam întreg la minte, vorbește despre păcatul ca ploieștenii să nu contribuie la ridicarea acelei monstruozități. Nu vă supărați, domnilor, sunteți complet cretini? Ce treabă avem noi cu ridicarea Catedralei neamului? De ce ar trebui să ne simțim cumva datori? S-a făcut tot ce era de făcut în Ploiești? Avem atâția bani încât două miliarde nu mai contează? Nu sunt biserici în Ploiești care să aibă nevoie de acești bani? V-ați uitat câte proiecte utile pentru ploieșteni au fost respinse doar pentru că e criză și nu sunt bani? Nu credeți că două miliarde de lei ar putea face obiectul unor premii pentru olimpicii ploieșteni, cărora le-ați dat doar diplome și medalii anul ăsta? Câte persoane nu au ce să mănânce zilele astea și pot fi ajutate din bugetul local?

Desigur, cel care împinge cu o stăruință demnă de o cauză mai bună acest proiect este primarul Andrei Volosevici. Care îl va propune probabil până când va trece. S-a dat probabil ordin de la partid, ca fiecare Primărie PDL să contribuie la bugetul acestei catedrale. Nu știu dacă Volosevici caută, în această perioadă, iertarea păcatelor. În privința asta, poate sta liniștit. Am verificat, prostia nu e un păcat.

Apropo de biserică, fază incredibilă zilele trecute, într-o cârciumă din Ploiești. Un preot paroh a avut un oaspete de la București, o înaltă față bisericească. La masă, un domn care ținuse cu sfințenie tot postul. Preotul de la București comandă fructe de mare. Omul nostru nu își poate stăpâni uimirea. Preotul observă și spune că se mănâncă pește. Ba nu se mănâncă, își permite să-l contrazică enoriașul. La care popa face o cruce mare și spune că gata, poate mânca orice, că a dat el dezlegare. Desigur, credinciosul neprefăcut comandă mâncare de post și își face cruce cu limba, în cerul gurii. Pe care o cască de-a dreptul când preotul comandă o sticlă de vin, să meargă cu fructele de mare. Sigur, veți spune că nu toți preoții sunt așa. Și vă dau dreptate. Nu toți! Să zicem, doar 90% dintre ei?
Și, ca să vedeți cât de bun sunt zilele astea, nu le dau numele nemernicilor care umblă deghizați în preoți. Nu le dau acum, dar după sărbători…

 


ți-a plăcut acest articol ?

Citește și

Crăciun fericit!

  • Construirea monstruozitatii numite Catedrala neamului – replica pe masura a celuilalt monstru architectonic, hidosenia numita Casa poporului – este contrara spiritului crestin romanesc.
    Catedralele catolice impun prin maretie si aceasta maretie are menirea ca omul sa se simta coplesit, strivit de Dumnezeire. Noi, ortodocsii romani, il simtim pe Dumnezeu aproape, putem comunica, conversa chiar, cu El. In povestirile lui Ion Creanga, Dumnezeu si Sfantul Petru se plimba pe ulita satului, Ivan Turbinca se targuieste chiar cu Dumnezeu. Si Dumnezeu nu se supara.
    Noi nu avem catedrale somptuoase tocmai pentru ca Dumnezeu nu ne copleseste, ci ne indruma “ca un bun si iubitor de oameni parinte”.
    Construirea hardughiei numite Catedrala neamului este ambitia vechiului patriarh, cel cu imense pacate, intrat in folclor cu versurile “Teoctist, Teoticst / patriarhul securist”, preluata de actualul intai statator, patriarhul Daniel, cel atat de priceput la afaceri. Cand atatia crestini se zbat in saracie, cand slujitorii Bisericii Ortodoxe Romane arareori se invrednicesc sa le faca acestora viata un pic mai lina, Casa poporului mantuirii neamului e tot ce ne mai trebuie.
    Nini Hristodorescu

  • E o naivitate sa credem ca preotii sunt promotorii credintei. Preotia e o minciuna cum la fel de iluzorie este si ideea existentei a ceva dincolo de viata asta. Toate sunt supozitii. Uitati-va la romani! Parca traim in secolul 19! Romanii habar nu au sa deosebeasca o supozitie de realitate! Biblia, cartea de povesti a oamenilor mari. Fagaduinte, promisiuni si restul. Cine se teme de moarte? Cei care au acumulat, nemuncit, averi. Cine se teme de dumnezeu? Cei care se simt vinovati pentru ce au facut. Unuia ca mine putin ii pasa. Cine e cinstit nu da importanta la acest lucru. Uitati-va la miile de biserici care se ridica numai ca are nevoie un popa de parohie. Acum totul e o moda si sunt ridicoli si astia de la PDL cu prostii pe care-i imping in fata. Azi nu ai de ales: vrei sa ajungi undeva trebuie sa te bagi in PDL sau partidul de la guvernare. Care o fi el. Degeaba esti bun. Nu reusesti fara sa te bagi in partid. Prosti sunt intelectualii ca nu se baga in partide si sa-i mazileasca pe copiii astia rasfatati de fosti secretari de partid sau cine stie ce pilosi care se plimba tot timpul dand impresia ca muncesc. Stiu destui prin administratii. Nu numai in Ploiesti. Bucurestiul e plin de limbrici din astia. In loc sa ajute oamenii in varsta sau copiii care au nevoie de un transplant de maduva, romanii ridica biserici. Niste rahaturi reci si goale in care toti ipocritii se duc sa se prefaca a fi credinciosi. Ridicoli si prosti, cam toti romanii. Sarbatorile sunt prilej de imbuibare si atat. Cu cat mai multe cruci iti faci, cu cat te prefaci mai mult cu atat reusesti mai mult. Ai fi prost sa nu crezi in dumnezeu in zilele noastre in special in Romania. Romanii sunt prosti in procent de 95%. Si asta dovedesc ei singuri. Cat de prost trebuie sa fii sa nu poti face diferenta intre biserica si credinta? Fa un sondaj de opinie si intreaba-i pe romanii in cine au incredere. Daca il faci grila atunci pune biserica in loc de credinta si o sa vezi cati incercuiesc asta. Daca popa zice ca in Biblie scrie sa mananci rahat de pisica pentru ca pier farmecele atunci toti romanii o vor face imediat. Putini dintre ei se vor duce sa consulte biblia sa vada daca scrie asa acolo. Cat de cretin sa fii sa te inghesui petrecand nopti intregi la niste oase de mort numite „moaste” ca sa le pupi??? Nu poti sti daca alea apartin sfintilor. Nici nu ai siguranta ca exista sfinti sau minuni. Uite cat de ridicoli sunt oamenii incat au crezut atat de mult povestile evreilor incat ei cred in Cristos pe cand evreii au ramas credinciosi vechiului testament. Majoritatea evreilor merge pe negarea lui Isus. Evreii de rit vechi. Dar au propagat ceva ce a fost repede crezut de prosti. Prosti au nevoie de iluzia unei vieti eterne, de povesti. Pacatosii de iluzia unei iertari. Simplu. Cerere si oferta. Unui bebe ii spui ca vine babaul, unui adult ca vine diavolul. Vreo diferenta? Niciuna. Hai sa radem atunci. Mitul lui Isus este denaturat. Ce a vrut el si ce a iesit? La fel ca in oricare poveste. Incepe bine si se termina rau, degenereaza de la ideea de baza. Iese o alta mancare de peste.
    De ce sa ne miram? Casa poporului, acea matahala inestetica, a fost construita tot obligatoriu. Cine e la putere de la ’89 incoace e pui de comunist. Deci, vreo diferenta in obligativitate? Si chiar aici se vede ca nu suntem crestini. Crestinul nu constrange, islamul constrange. El promoveaza imperativul, obligativitatea. Crestinismul promoveaza liberul arbitru, alegerea: vrei sa nu. Vrei sa fii crestin sau nu, vrei sa crezi sau nu. Asta e crestinismul. Alegerea. Romanii au uitat lucrul asta. Ei obliga omul, il pedepsesc si critica daca nu adera la „normalitatea”impusa de majoritate. Trebuie sa fii credincios, trebuie sa fii crestin, trebuie sa te inchini, trebuie sa ai x copii, trebuie sa te insori/mariti, trebuie. Esti obligat! Romanii sunt musulmani, nu crestini. Sunt constransi si obligati. Si trist este ca nu isi dau seama ca in timp ce neaga acea religie sau o clasifica drept pagana au devenit de foarte mult timp parte a ei.

  • >