Îndrăgostiți de trecut

în Arhivă
17
ianuarie
2'
0


Nu vi se pare că trăim mereu în redescoperirea trecutului? Nu vi se pare că la noi nu viitorul se schimbă, ci trecutul?
Pe bune, gândiți-vă puțin: noi asta facem toată ziua, schimbăm trecutul. Cu viitorul pare că ne-am încheiat socotelile. La viitor nu ne pricepem, punct. Așa că ne ocupăm de trecut.

Uite, Revoluția! Nici acum nu știm ce-a fost, încă ne ocupăm. Prin 2050 o să și punem pe cineva sub acuzare, probabil.
Mineriadele. Ia uite, Iliescu a fost pus sub acuzare, după 27 de ani de la evenimente. Clar, dacă s-ar fi întâmplat după un an, doi, am fi avut atunci alt viitor. Acum, nu ne place deloc trecutul ultimilor 25 de ani.
Băsescu! Pfuuu, nu mai zic. Descoperim că răul cel mai mic din 2004 e după zece ani răul cel mai mare al acestui sistem care conduce România.

Doctoratele țării! Să fim serioși, tocmai am descoperit că nu sunt doctorate, ci sunt cu totul altceva…
Spitalele! Hei, să fim serioși, dar noi nu avem spitale, am descoperit asta, avem niște clădiri unde ți se joacă norocul între viață și moarte.
Nu mai zic de școli, programe școlare și profesori, cei mai mulți dintre ei trăind și predând tot în trecut.
Și tot așa… tot ceea ce știm, tot ceea ce suntem, tot ceea ce credem, modificăm și remodificăm…
Uite, până și la fotbal. Steaua! Nu, stai, că Steaua nu e Steaua, Steaua e altceva și Steaua Steaua, aia care chiar e Steaua, e alta de fapt. Te doare mintea.

Cred că trebuie să spunem: bă, gata, punct, haideți să ducem trecutul la groapă, să-l îngropăm, să mâncăm pomana și de mâine să ne ocupăm de viitor, să construim, să facem ceva.
Nu, tată, stăm cu mortul pe masă și tot discutăm despre el: mai plângem, mai râdem, mai bocim, mai facem glume porcoase, că na, așa suntem noi, cică latini, cică balcanici.
Oricum, un lucru e clar: privim continuu spre trecut, suntem îndrăgostiți de trecut. Și asta nu are cum să ne asigure un viitor.


ți-a plăcut acest articol ?

Citește și

Cei obscen de bogați

>