Cafea sau zeamă de cenușă? Și despre cum o cafea bună și sănătoasă va ajuta copii defavorizați să meargă la școală

în Cafea
15
ianuarie
8'
19

Dacă sunteți precum cei mai mulți dintre oameni, atunci beți cafea. Sau credeți că în acea cană după care tânjiți dimineața se află cafea. Și eu credeam, până acum vreo doi ani. Probabil că beți o cafea dimineața, pe care o numiți tare. E cafeaua aia care te face să te scuturi orgasmic și să spui: aahh, ce cafea tare! Aveam nevoie de asta ca să-mi încep ziua!
Ei bine, dacă v-aș spune că nu există nicio legătură între tipul ăsta de reacție și tăria cafelei pe care o beți? Du-te încolo de nebun, mi-ați spune. Așa am reacționat și eu zilele trecute când am aflat că organul sexual feminin la porumb este știuletele (povestea e fascinantă, recomand cartea, Dilema omnivorului). Toată ziua mi-am repetat, râzând ca prostul: cum, mă, știuletele e… Îți dai seama, prostule, cât de puține lucruri știi? Ca să aflu apoi că o treime din totalul mărfurilor din orice hipermarket american conține porumb, în diverse forme. Total mărfuri, da? Nu doar alimente. Incredibil.

Revenind la cafea, reacționăm fizic la gustul amar, nu la tăria cafelei. Tăria cafelei nu se măsoară în amăreală. Să nu uităm că suntem niște animale. Cele mai șmechere, dar tot animale. Iar când punem gura pe ceva amar, creierul ne spune că suntem în pericol, că e posibil să ne fi otrăvit. Doar că noi ne-am învățat că avem alte beneficii de pe urma gustului amar al cafelei și atunci ignorăm aceste semne pe care creierul le transmite.

Dacă sunteți ca mine, beți mai multe cafele pe zi. Eu, de când beau cafea, not bullshit, vorba prietenilor mei de la Dog and Gentleman, împreună cu care vom lansa zilele astea Cafeaua nației, ajung și la cinci cafele pe zi, fără să am probleme cu somnul, cu tensiunea sau alte probleme de sănătate. O să vă explic și de ce se întâmplă asta. Desigur, cei care au renunțat la cafeaua din comerț și au trecut pe cafea proaspăt prăjită știu despre ce vorbesc. Doar că domeniul e cumva controlat la nivel informațional de marii jucători de pe piața cafelei, care nu ne spun că pentru a putea ține o cafea pe raftul magazinului un an trebuie să prăjească boabele alea până când nu mai rămâne nimic din ele. Adică, în unele cazuri (mai ales la cafeaua foarte ieftină) rămâne doar ceea ce se poate numi zeamă de cenușă, nicidecum cafea. Intrigați? Așa am fost și eu.

Încep, de săptămâna viitoare, o miniserie video. Într-o primă fază, despre cafea. E o nebunie de-a mea, pe care o alimentez și o documentez de ceva timp. Îmi place nu doar o cafea bună, ci și povestea ei. Am fost anul trecut până și la festivalul de cafea de la Amsterdam, unde timp de două zile am învățat despre cafea de dimineața până seara, de la specialiști din toată lumea, de la fermieri până la reprezentanții celor mai mari prăjitori de cafea din lume, de la specialiști care fac tot felul de preparate în bucătărie folosind cafeaua, până la cei mai iscusiți barista. Pe episoade, documentat, cu date luate de la specialiști, de pe etichetele cutiilor cu cafea, de la medici. Totul va fi disponibil pe stareanatiei.ro, unde se va afla în curând și Cafeaua nației. O cafea cinstită, zic eu, la fel ca multe cafele ale unor prăjitori care nu vă trag în piept.

Pun pariu că habar nu aveți, de pildă, ce este într-o doză de cafea pe care v-o eliberează, pentru un leu, un aparat aflat în holul clădirii în care lucrați. Nu cred că sunt foarte mulți oameni care citesc eticheta pachetului de cafea luat în grabă de pe raftul hipermarketului. Voi vorbi despre cafeaua pe care o bem și despre cafeaua pe care ar trebui să o bem. Despre cum băgăm în noi toate prostiile, pe ideea că, na, e vorba de cafea, ce poate să conțină în afară de cafea? Vom vedea împreună cum atentează la sănătatea noastră o industrie nemiloasă, care ne livrează zi de zi, la plic, la dozator sau la cutie, o zeamă de cenușă care n-are aproape nicio legătură cu proprietățile cafelei. Și băgăm asta în noi, fără să ne punem nici măcar o dată întrebarea: o fi ok chestia asta pe care mi-o administrez zilnic și de care sunt dependent?
Și e o întrebare pe care ar trebui să ne-o punem în legătură cu tot ce mâncăm și bem. De pildă, am cunoscut de curând un om extraordinar, care produce vin, undeva în Bistrița. Vin din struguri, nu din pastile. Omul ăsta a făcut analize pe bune la toate vinurile din comerț. N-o să vă vină să credeți cât de multe vinuri cu bugete impresionante de publicitate n-au văzut niciodată strugurele. Pastile, tati! Vom vorbi și despre asta. Și despre carne, lactate și multe altele. Măcar să știm ce băgăm în noi. Am fost ieri la hipermarket și am încercat o jumătate de oră să citesc ce conțin mai multe produse. Mi-a fost imposibil la 80% dintre ele, atât de mărunt erau scrise acolo nenorocirile pe care le bagă ăștia în mâncare. Și nimeni nu zice nimic. E, e o cărniță pentru sendviș, ce poate să fie în ea? Cancer, cumetre! Și e incredibil câte substanțe interzise în partea civilizată a UE se regăsesc din belșug în alimentele de la noi. Cum spuneam, voi dezvolta subiectul, de săptămâna viitoare, cu analize și exemple concrete.

O să vă spun de ce e bine să bem cafea adevărată și cum ne-am gândit noi, cei de la Starea nației, să încercăm să susținem educația unor copii buni făcând o întreprindere socială, care alocă jumătate din profit unor burse de studii.
Pentru că asta ne-am gândit să facem. Nu vrem să facem o afacere din cafea, nu vrem să ne prostim cu aroganțe gen ”un bob de cafea dintr-un milion merge la copiii săraci”, cum fac multe companii pentru a părea umane, vrem doar să vă convingem să beți cafea proaspăt prăjită, nu cafeaua arsă de marii prăjitori până în punctul în care bobul își pierde toate proprietățile. Și dacă tot bem cu toții cafea și vrem să bem o cafea bună, sănătoasă, s-o facem punând umărul la cel mai important punct al fundației unei nații: educația. Jumătate din profitul înregistrat de încasările din cafeaua Starea nației (vor fi multe alte produse în magazinul nostru, dacă totul merge bine cu cafeaua) va merge în burse de studii pentru copii care au nevoie de susținere pentru a merge la școală. Ne batem ca proștii în fiecare zi, împărțiți în tabere, fără să ne gândim la cei 250.000 de copii din România care merg flămânzi la culcare în fiecare seară și la cei 50.000 de copii români care abandonează anual școala. Nouă asta ni se pare mult mai important decât lupta politică mizerabilă sau justiția televizată.

Cafeaua nației va fi urmată de alte produse, cele mai multe dintre ele făcute aici, în România, de oameni care sunt și ei interesați mai mult de calitate și de comunitate, decât de profit. Nu că nu vor face profit, îl vor face. Dar căutăm oameni care acceptă să împartă acest profit, să-l distribuie acolo unde e nevoie de susținere, pentru ieșirea unor copii din sărăcie cruntă. Așadar, dacă binele făcut altuia te face mai fericit decât cifrele din bancă, ești de-al nostru și te-așteptăm alături de noi.
Cafeaua nației va fi disponibilă în curând pe stareanatiei.ro și pe aplicația starea nației, care se lansează astăzi (uraaaa!), grație unor oameni minunați despre care, de asemenea, voi scrie în zilele următoare.
O săptămână frumoasă să aveți.
Ne vedem diseară, de la 22,30, la Starea nației. Pe TVR 1. 🙂


ți-a plăcut acest articol ?

Citește și

Răspunsurile sunt în bucătărie, nu la sală. 5 sfaturi pentru a slăbi fericiți

  • Nu am de ce sa ma indoiesc de bunele intentii ale initiativei si nu sunt expert in biochimia cafelei si efectele ei. Atat doar ca circula asa de multe pseudo-informatii in ziua de azi, incat trebuie mare atentie in a cerne graul de neghina. De exemplu ideea ca gustul amar e singurul lucru care ne face sa reactionam fizic la cafea e gresita. S-au facut cercetari intregi in legatura cu efectele cofeinei asupra creierului – o recenzie buna gasiti aici:
    http://www.bmj.com/content/359/bmj.j5024

  • Sadesc si in tine o speranta, si, daca lasi firescul din tine sa isi urmeze calea, sa aduci o diferenta in bine. Ceea ce spui despre mancarea si cafeaua noastra cea de toate zilele, nu este o noutate. Ce sper ca va fi o noutate este ca tu ca om de televiziune sa ai impact si asupra acelor consumatori care nu au stiut asta pana acum, sa trezesti in ei dorinta de informare, de expansiune. Succes dragă Pătrățel 🙂

  • Nu inteleg de ce nu se face publica lista cu vinurile astea din pastile.Pana la urma probabil ca este doar un mit urban si asta 🙂

  • Mult stimate domnule Dragoş Pătraru cu deosebită stimă şi cu multe respecte vă adresez aceste câteva rânduri. Nu am nimic deosebit a vă comunica doar atât că este totul genial ce faceţi. Nu vă descurajaţi sub nici o formă. Iar în ceea ce priveşte aş dori mult să şin legătura cu dumneavoastră voi pune aici adresa mea de e mail prin care doresc foarte mult să-mi daţi un mic semn prin care eu să înţeleg că a-ţi rerepţionat acest mic mesaj ,care poate nu este destul de clar .Însă pe percurs poate se va mai clarifica. deci adresa mea de e mail: [email protected]. Vă mulţumrsc anticipat pentru bunăvoinţă şi pentru atenţie: Alexandru din Oradea. P.S. sunt convins că nu staţi prea bine cu timpul liber ,aşa că nu doresc să vă răpesc mult din timpul dumneavoastră.

  • >