De ce evoluția instituției căsătoriei nu poate fi oprită

în Educație
16
septembrie
9'
62

Să ne calmăm un pic. Chiar dacă referendumul românesc este pur și simplu o mișcare politică și nu are nicio legătură cu familia, cred că discuția care s-a iscat în societate despre familie este foarte bună. N-am avut ocazia asta până acum. Și ne pune în față o oglindă. Uite, ăștia suntem azi! Violenți (vedeți statisticile despre violența în familie, sunt terifinate), ultrareligioși, dar respectând doar ce ne place din religie și interpretând cum ne convine Biblia – la rândul ei o interpretare a unor băieți care au decis acum vreo 2000 de ani să țină lumea în ordine.
Suntem ipocriți și – o mare vină are aici comunismului – avem tendința de a ascunde gunoiul sub covor și de a raporta că pe tura noastră s-a depășit planul cincinal la cinste și moralitate. Vorba aia, dacă nici noi, românii, urmașii dacilor, nu suntem cei mai morali dintre oameni… 🙂
Din păcate, aici e vorba de violența ambelor tabere. Iar asta ne arată cât de înapoiați, cât de lipsiți de educație suntem cu toții. Nu că am fi doar noi în situația asta în lume…

Căsătoria.

Ce este căsătoria?
Să punem puțin lucrurile în context. Prea rar încercăm să facem asta. Credem că știm ce este căsătoria astăzi. Cred că discuția trebuie să pornească de la ce-a fost căsătoria și cum s-a schimbat ea de-a lungul timpului.
Mult timp, a fost un aranjament făcut de părinții cuplului, în funcție de interesele religioase, politice, dar mai ales financiare. Și asta a fost valabil mii de ani. Mariajele aranjate sau forțate au consolidat triburi și mai apoi imperii, au declanșat, dar au și încheiat războaie, au distrus și au făcut să înflorească națiuni. Nu contau nici vârsta, nici dorința celor obligați – de părinți sau de societate pur și simplu – să intre în aceste aranjamente. Castelele lumii, devenite astăzi muzee, sunt pline de exemple. Cultura geme de durerea scrisă, pictată, sculptată, pusă pe note a acestor povești triste. Încă se mai aranjează căsătorii. Un vecin a venit acum vreo trei luni la mine și mi-a cerut 500 de lei, pentru că fratele lui vrea să se însoare și atât cere taică-su ca să îi dea voie fetei să plece de acasă.

Lucrurile au evoluat, odată cu lumea. Iar căsătoria, chiar dacă încă este văzută de tradiționaliști drept o entitate dominată exclusiv de bărbat, a devenit, în timp – după ce femeia a câștigat egalitatea în drepturi – contractul voluntar dintre un bărbat și o femeie.
Uitați-vă cu atenție la reacțiile bărbaților tradiționaliști, când discută despre căsătoria între persoane de același sex. Sunt aceleași reacții pe care bărbații le aveau când drepturile femeilor erau puse în discuție.
Să nu uităm că lucrurile astea nu s-au întâmplat acum mii de ani. Sunt foarte proaspete, dacă le așezăm la scară istorică. La naiba, acum nici o sută de ani sclavia este considerată încă ceva normal. Este o rană încă nevindecată, la fel cum este rasismul. Nu au trecut nici măcar 70 de ani de când a fost nevoie de un război mondial și de aproape o sută de milioane de morți, pentru ca lumea să respingă ideea unei rase pure. Lumea modernă e foarte tânără, fraților! Să nu-i cerem să iuțească pasul prea mult, doar pentru că vrem și noi să prindem o lume mai bună. E posibil să alunece și să cadă. Și-am văzut cu toții ce se întâmplă când lumea cade. Să nu fim prea egoiști.

Până de curând, homosexualitatea a fost un subiect tabu în lume, ce să mai vorbim de România. Încă există state în care relațiile intime între două persoane de același sex constituie o infracțiune. Deci, de ce să avem alte așteptări de la România? Ce din istoria noastră ne face să ne credem mult mai evoluați decât suntem? Pentru că asta constat permanent la noi. Avem această tendință incredibilă de a ne pune mult mai sus decât suntem cu adevărat. În realitate, ne lipsesc informația, educația, lecturile necesare pentru a avea reacții civilizate față de schimbările din lume.

Dacă privim așa lucrurile, este explicabilă violența multora, cărora rețelele sociale le-au pus în mână o portavoce cu volumul dat la maximum, în care urlă mai ceva decât falșii Mesia pe care-i întâlneai la tot pasul, acum 2000 de ani, prin Cetatea sfântă.
Dar violența acestor oameni este de înțeles. Nu ai cum să simți ură față de ei. Acești oameni pur și simplu nu au la îndemână informațiile necesare pentru a avea o judecată diferită. E de-a dreptul stupid să aștepți de la un om care nu știe pur și simplu cât au evoluat lucrurile în lume și care e sigur, de pildă, că homosexualitatea este o boală – ceea ce s-a și întâmplat la mijlocul secolului trecut, când în 1952 Asociația Americană de Psihiatrie a clasificat homosexualitatea drept o boală mintală – o reacție pozitivă cu privire la căsătoria persoanelor de același sex. Abia în 1973, deci, iată, nici cincizeci de ani de atunci, specialiștii au recunoscut orientarea sexuală ca fiind o expresie normală și ireversibilă a sexualității umane. Explică-le asta acum unor oameni a căror educație a avut loc în bezna comunistă!

Așadar, instituția căsătoriei s-a schimbat și se va schimba, pentru că lumea se schimbă. Sigur, când ai impresia că lumea începe și se termină cu tine ești incapabil să vezi lucrurile așa cum sunt. Și te agăți, de multe ori apelând la violență, pentru că argumentele tale nu mai răzbat, de lumea pe care o știi și o accepți, lumea în care ți-ai construit toate reperele. Fără ele, simți că ești pierdut, intri în panică.

Ce se va întâmpla peste o sută de ani cu această discuție? Se va glumi despre subiect, fiți siguri. Oamenilor li se va părea probabil incredibil ce se întâmpla în urmă cu doar o sută de ani. Tinerii se vor închina și vor avea aceeași reacție pe care au avut-o copiii mei în această vară, când am vizitat castelul Schonnbrunn, din Austria, când li s-a povestit despre mariajele forțate care au ținut în viață un imperiu.

Așadar, vestea bună este că lucrurile se vor schimba și la noi, așa cum s-au schimbat în multe locuri din lume. Vestea mai puțin bună o putem primi odată cu acest referendum. Care nu ne va spune dacă familia este căsătoria dintre un bărbat și o femeie, ci doar dacă suntem pregătiți sau nu să acceptăm direcția în care merge lumea.

Sigur că discuția despre căsătorie, familie, religie drepturi și libertăți este mult mai vastă. Orice pretenție de abordare exhaustivă pică din start. Am scris azi despre căsătorie, pentru că mi se pare important să privim lucrurile în context. Și să punem întrebările potrivite. Vor urma și alte texte, despre familie, despre ce este familia la noi și ce-ar trebui să fie, despre religie, drepturi și libertăți și altele. Repet, subiectul este foarte important și faptul că am ajuns să-l discutăm în societate nu poate decât să ne facă bine.

În legătură cu violența asta incredibilă a celor care abordează subiectul, cred că putem discuta în contradictoriu civilizat și să picăm de acord că nu suntem de acord. Vă mulțumesc. Închei cu un fragment din decizia Curții Supreme de Justiție din Statele Unite, care a decis în 2015 că este legală căsătoria dintre persoanele de același sex. L-am pus și în engleză, poate traducerea mea nu este pe placul unora:

Nicio legătură nu este mai profundă decât căsătoria, pentru că întruchipează cele mai înalte idealuri ale dragostei, fidelității, devotamentului, sacrificiului și familiei. În formarea unui mariaj, doi oameni devin ceva mai presus decât au fost înainte. Așa cum unii petiționari din aceste cazuri demonstrează, căsătoria simbolizează o dragoste care poate să dăinuiască chiar și dincolo de moarte. Ar însemna să nu-i înțelegem pe acești oameni dacă am spune că ei nu respectă ideea de căsătorie. Pledoaria lor este că o respectă, o respectă atât de adânc încât caută să-i găsească împlinirea și pentru ei. Speranța lor este să nu fie condamnați să trăiască în singurătate, excluși din una dintre cele mai vechi instituții ale civilizației. Ei cer demnitate egală în fața legii. Constituția le garantează acest drept.

No union is more profound than marriage, for it embodies the highest ideals of love, fidelity, devotion, sacrifice, and family. In forming a marital union, two people become something greater than once they were. As some of the petitioners in these cases demonstrate, marriage embodies a love that may endure even past death. It would misunderstand these men and women to say they disrespect the idea of marriage. Their plea is that they do respect it, respect it so deeply that they seek to find its fulfillment for themselves. Their hope is not to be condemned to live in loneliness, excluded from one of civilization’s oldest institutions. They ask for equal dignity in the eyes of the law. The Constitution grants them that right.

PS: Înainte de a publica textul, am rugat-o pe fata mea, Andreea (16 ani), să-l citească. Reacția ei: ”Cuuum? Homosexualitatea – o boală? Nu cred că a fost posibil așa ceva!”
I rest my case. 🙂


ți-a plăcut acest articol ?

Citește și

La ce te gândești, Dragoș?

  • Mai oameni,
    chiar nu se poate sa ii iei un drept unei persoane atât timp cât nu îți afectează ție drepturile și doar că ai alte păreri.
    Și mie îmi place când văd o familie tradiționala și o sustin, dar nu îndemână că am dreptul de a interzice fericirea altuia.
    Cu bine.

  • Homosexualitatea este o boala, chiar daca a fost exclusa din nomenclatorul patologic, tot boala ramane, indiferent ca noi acceptam asta sau nu. Este o forma de dependenta dintre cele mai grave, care atrage devieri de comportament, atitudine antisociala si slabire a sistemului imunitar insotita de o lipsa a capacitatii organismului de a lupta impotriva multor boli virale sau dobandite de modul de viata degenerativ. Daca fata de consum de exagerat de alcool, droguri sau o simpla alimentatie deficitara luam atitudine, in acceasi masura este bine sa procedam si cu formele deviante de manifestare sexuala.

  • Casatoria, ca institutie fundamentala a societatii, trebuie sa fie inteleasa cat mai corect de cat mai multa lume. Ce inseamna corect? .. aici este dezbaterea ! Fara a intra in polemici, vreau doar sa spun ca „corect” poate fi si aceea idee cum ca eu imi pot exercita un drept fara sa te deranjez pe tine, colegul meu in societate. Si tot „corect” inseamna ca eu ca si individ trebuie sa contribui la progresul si stabilitatea societatii, inclusiv prin felul cum ma raportez la una din institutiile fundamentale, casatoria. Fiecare om sa-si aleaga propriul drum in viata, dar sa nu impuna modelul sau asupra altora. De exemplu: casatorii gay legale: DA; posibilitatea ca aceste cupluri sa infieze copii: categoric NU ! De ce nu ? … de exemplu pentru ca un copil nu se poate apara de manipularea introdusa in mintea lui prin prezentarea ca fiind la fel de OK o casatorie gay ca si una normala. hai sa-i dam copilului o sansa sa decida singur.

  • >