Despre educație. Întrebarea pe care nu o punem corect. Și o paranteză fotbalistică

23 June 2019 7 Comments

Cu cât mă înham mai tare la proiectul Școala nației, cu atât mai greu îmi vine să mă văd făcând altceva cu restul vieții mele (sper să mai pot duce și emisiunea Starea nației o vreme, în paralel). Ideea a prins rădăcini în mine în urmă cu mult timp. Și a tot crescut acolo, pe măsură ce am înțeles că educația e singura soluție pe care o avem, pe care le-o putem oferi copiilor noștri. De curând, am găsit și acel ”de ce”, fără de care nu puteam înainta: să facem educația de calitate accesibilă tuturor.
Și sper să reușim asta.

Înainte de a continua, vreau să dau un exemplu despre cât de importantă este educația. Un exemplu care le va ridica unora o sprânceană. Naționala de fotbal a României sub 21 de ani. Calificată după 20 de ani la un turneu final, unde face senzație. Când scriu acest text, avem 6 puncte și e destul de greu să nu ajungem în semifinale, alături de Spania, Germania și, probabil, colega de grupă Franța, cu care urmează să jucăm. Dar indiferent de rezultatele care urmează, această generație, care a depășit vârsta de 21 de ani, a confirmat deja și în mare … Citește mai mult

Continue Reading →

Bani pe gratis, pentru o lume mai bună. O utopie?

3 June 2019 27 Comments

Vizita Papei a adus și poate cel mai bun discurs ținut în România în ultimii 30 de ani. Asta pentru că discursurile la noi sunt ținute în general de oameni conduși de ură. Papa Francisc a vorbit despre păcatele lumii de azi: consumerism, avariție, bogăție peste măsură și nejustificată, marginalizare, discriminare, lipsă de solidaritate, lipsă de toleranță. Dar cea mai puternică idee din discurs a fost despre inegalitatea care se adâncește peste tot. Prea multă, prea mare inegalitate în lumea noastră! Și prea puțină, mult prea puțină solidaritate. Extrem de puțini oameni putred de bogați și foarte mulți oameni care trăiesc în sărăcie, suferință, excludere, alungați de pe pământurile lor de boli și războaie. Știu, Papa are voie să vorbească despre toate astea fără să fie făcut imediat idiot de toți cei care au doar certitudini. Când o spune altul, ăla e clar un idiot.
Și recunosc că eu, vorbind despre inegalitate atât de des (practic în fiecare seară, la Starea nației – sper că v-ați abonat la canalul de youtube, îl găsiți aici) sunt un idiot. Sunt idiotul la care făcea referire scriitorul englez Arthur Young, când vorbea despre cum oamenii săraci trebuie să fie ținuți în sărăcie, … Citește mai mult

Continue Reading →

Spune-mi câte lucruri știi să faci bine, ca să-ți spun ce putere de negociere ai!

2 May 2019 7 Comments

Suntem, fără doar și poate, țara forței de muncă ieftine. În principal pentru asta se deschid afaceri în România. Și ăștia-s investitorii pe care-i merităm, pentru că, în 1990, în 2000, în 2010 am ratat șansa de a reforma educația și, odată cu ea, societatea românească în ansamblu. Și, la fel, suntem pe cale să ratăm ocazia asta și-n 2020.
Nu sunt un adept al teoriilor conspiraționiste, dar sunt greu de ignorat toate dovezile cu privire la ce s-a vrut a se face din această țară: o zonă în care ”marii investitori” (care practică sclavia, pentru că asta se întâmplă în România) să găsească forță de lucru ieftină și docilă. Pentru asta educația a fost ținută jos de tot, infrastructura – la fel (e ceva adevăr în chestia aia cu autostrăzile dorite și cele nedorite), iar sindicatele au fost distruse, guvernului Boc revenindu-i sarcina de a le aplica lovitura decisivă. Practic, românii au fost siliți să aleagă între a munci aici, pe un salariu de mizerie, și a pleca în străinătate, departe de casă, abandonându-și aici copiii și alimentând astfel viitorul perfect pentru corporațiile care vor sclavi, oameni slab reprezentați, care nu-și pot negocia condiții decente de muncă. Aici suntem, … Citește mai mult

Continue Reading →

Românii și furtul de conținut online. Studiu de caz cu doamna E.

24 April 2019 6 Comments

Emisiunea Starea nației este una dintre cele mai piratate producții de televiziune din România. Am avut de tras din cauza asta. Pe când eram la TVR, în încercarea de a păstra audiența la tv, pentru că noi pentru aceea suntem plătiți, am închis într-o lună canale de youtube care împreună strângeau peste un milion de vizualizări la o singură ediție a emisiunii.
Lucrurile sunt simple. De șase ani, televiziunile plătesc pentru producerea acestui conținut, Starea nației, care să fie difuzat la tv. Doar că există o mare problemă. O parte din publicul care dorește să vadă această emisiune nu se mai află la televizor. Deloc. Pur și simplu, oamenii au renunțat la acest obicei. Și mă refer aici în mare măsură la ceea ce agențiile de publicitate numesc public comercial. Pentru cine nu știe, dacă n-ai între 18 și 49 de ani nu exiști pentru advertiseri. Da, știu, e o prostie, dar industria asta are o mentalitate atât de rigidă și atât de înfiptă în realitatea de acum 20 de ani, încât nu-și dă seama cât de aproape se află de colaps. Dar nu despre asta vreau să vă vorbesc azi.

Încercăm, noi, la Starea nației,

să ajungem și la … Citește mai mult

Continue Reading →

Imoral și disprețuitor, Augustin Lazăr trecea

7 April 2019 31 Comments
  • Înainte de a vă pronunța pe subiect, înainte de a avea certitudini, înainte de a scoate arsenalul de înjurături, precum miile de naivi ușor de păcălit de pe Facebook, citiți textul Dianei Oncioiu, publicat pe site-ul dela0.ro. Îl găsiți aici. Este încă un motiv pentru care astfel de proiecte jurnalistice independente nu că merită, ci trebuie susținute serios de public, de cetățeni, prin donații. Asta dacă vrem să primim și informații, nu doar propagandă.

 

  • Să te naști în casa unui anticomunist foarte vocal poate fi greu de suportat, de multe ori umilitor. Acum, îi port tatălui meu un respect atât de profund pentru atitudinea lui de dinainte de 89 și pentru ce m-a învățat, încât l-am iertat pentru multe dintre lucrurile rele pe care le-a făcut.

 

  • În cazul lui Augustin Lazăr nu e vorba de o culpă juridică, ci de o culpă morală, care există tocmai din dorința acestuia de a fi în continuare procurorul general al României. Acest om nici nu ar fi trebuit să ajungă într-o asemenea poziție.

 

  • Și angajații aparatului nazist operau cu legea în mână. Asta nu pricepe Lazăr. Sau se preface, ca orice mincinos dovedit, vezi cazul negării protocoalelor ilegale până
… Citește mai mult

Continue Reading →

Talentul nu există. Se crește. Așa că apucă-te de muncă!

31 March 2019 16 Comments

De ce unii oameni reușesc și alții nu? De ce anumite locuri din lume dau artiști sau atleți de top pe bandă rulantă, iar altele, deși au condiții mult mai bune, nu reușesc asta? Până de curând, răspunsul era simplu. Talent + pregătire intensă = performanță. Acum, lucrurile s-au schimbat. Înainte să vă spun că talentul nu există, ci se crește, am o poveste. Din păcate pentru mine, reală. E povestea talentului meu.

Aveam 10 ani.

Practicam tenisul de câmp de trei ani deja. Mergeam de trei ori pe săptămână, cu cheia de gât, la antrenament. Luam traseul 30, de pe strada Republicii, și traversam tot orașul, până la hipodrom. Cap de linie. Coboram și grăbeam pasul către baza sportivă, trecând pe lângă caii care se antrenau și ei pentru cursele de duminica. De la un timp, nu mai găseam bucurie la tenis. Nici nu era vreo bucurie să joci atunci. Racheta din lemn era grea, nu suportam căldura și nici lumina puternică atunci când bătea soarele (aveam să aflu că de vină este o cataractă cu care m-am născut și care acum aproape că mă lasă orb când lumina de afară este foarte puternică). În plus, eram destul de … Citește mai mult

Continue Reading →

O lecție pe care eu am învățat-o cam târziu: pune banii să lucreze pentru tine!

11 March 2019 50 Comments

Constat, mergând prin țară, că mulți dintre tineri sunt la fel cum eram și eu acum 20 de ani: dezorientați. Și asta nu e o chestie de condamnat. Mă rog, unii fac pe șmecherii și îi arată cu degetul pe tineri. Era și o glumă la Divertis, pe vremuri, cu ”tineretul din ziua de azi, măgarii dracului”.
La 15, la 20, la 25 de ani nu avem experiență și, lipsiți în primul rând de o bună educație financiară, luăm decizii pe care le credem bune, dar care lucrează doar împotriva noastră. Eu am luat astfel de decizii proaste și au fost momente când doar norocul unor bune oportunități m-a salvat de la faliment total. Am riscat mult, foarte mult și, uitându-mă înapoi, mă cutremur cât de inconștient am fost și cât de rău ar fi putut să-mi fie. Probabil sunt acel caz fericit dintr-o mie sau din zece mii. Mă bucur pentru asta și, pentru că am supraviețuit și am și învățat multe din greșelile pe care le-am făcut, să vă spun ce n-aș mai face azi, dacă aș avea între 15 și 30 de ani.

Nu mi-aș mai lua mașină nouă.

Sunt, la 41 de ani, la a doua … Citește mai mult

Continue Reading →

Despre principii. Și-o întrebare: tu cum evoluezi?

11 February 2019 Leave a comment

Principiile lui Ray Dalio, atât cele de viață, cât și cele de muncă, nu te dau pe spate. Nu sunt chestii la care nu te-ai gândit vreodată. Nu găsești ceva la care să spui: vai, dacă făceam asta, aș fi fost departe, cum de nu m-am gândit la așa ceva? Problema e că foarte puțini dintre noi chiar ținem cont de propriile principii. Analizând principiile lui Dalio, mi-am dat seama că sunt multe lucruri care, dacă le-aș face cum ar trebui, mi-ar face viața mult mai ușoară. Ray Dalio zice așa. Frate, visurile tale plus realitate plus determinare este egal cu o viață de succes. Bla, bla, bla, veți spune. Și așa zic și eu când întâlnesc prostioarele de-astea scrise în tot felul de cărți cu un marketing muuult mai bun decât merită. Nea Dalio, a se slăbi, deci, că mai știm oameni cu visuri, care știu cum stă treaba cu realitatea și au determinare. Și n-au ajuns deloc la o viață de succes.

Dar apoi vin principiile. Și dacă le pui pe hârtie și te analizezi în funcție de ele, cu sinceritate, îți dai seama – e cazul meu, de pildă – că acel tip cu o bună înțelegere … Citește mai mult

Continue Reading →

Organizează-te sau mori! Șase lucruri care mă ajută pe mine să fac aproape tot ce-mi propun

2 February 2019 15 Comments

Am vorbit despre asta în episodul al doilea al podcastului ”Și de restul caramele”, pe partea de business. Sunt întrebat când am timp de toate, cum reușesc să le fac pe toate? Și aș da dovadă de aroganță dacă aș spune: ”haideți, mă, înseamnă că o frecați toată ziua dacă nu reușiți să faceți ceea ce vă propuneți!” N-o să vă mint, pentru că n-ați dat bani ca să citiți asta, într-adevăr, e al dracului de greu să faci tot ceea ce îți propui. Sau măcar mare parte. Mai ales dacă îți propui să citești, dacă îți propui să cânți la un instrument, dacă-ți propui să reintri în forma fizică din tinerețe, despre care le tot vorbești copiilor și prietenilor. Știți, prelegerile acelea care încep cu: păi, frate, când aveam eu 20 de ani…

N-o mai lungesc, că iar mă ceartă plugin-ul de la final că scriu prea mult, am fraze prea lungi și paragrafe prea mari și nu poate el să facă SEO ca lumea. Așadar, șase lucruri care mă ajută pe mine să fac aproape tot ce-mi propun. Atenție: dacă funcționează la mine, nu e neapărat să funcționeze și la voi. Și nu înseamnă că vreuna dintre cele … Citește mai mult

Continue Reading →

De la stăpâni și sclavi la antreprenori și parteneri

26 January 2019 3 Comments

Primesc tot felul de propuneri de afaceri. Uneori doar ca să-mi dau cu părerea, să spun ce cred, dacă ar merge sau nu o anumită idee, alteori cu rugămintea de a analiza oportunitatea și chiar de a decide dacă vreau să mă alătur proiectului, investind bani. Ieri, când am primit o nouă astfel de propunere, care teoretic nu sună rău deloc, iar practic ar putea să meargă dacă se schimbă câteva lucruri, mi-am adus aminte că voiam de ceva timp să scriu despre un subiect: relația dintre patroni și angajați.

La noi, cei mai mulți dintre oamenii care își deschid o firmă, nu țin cont de cel mai important factor: oamenii cu care vor lucra. De fapt, ei nici nu se gândesc așa la resursa umană. Aceia sunt oamenii care vor lucra PENTRU ei. Lucrezi pentru mine, eu te plătesc, faci ce spun eu, altfel te dau afară și aduc pe altcineva. Asta e abordarea generală. De la un butic de cartier, unde boss-ul nu pricepe că omul care stă în spatele tejghelei și care prin felul lui de a fi, de a relaționa cu clienții din zonă, influențează decisiv încasările, până la o multinațională venită aici pentru mâna de … Citește mai mult

Continue Reading →